În data de 4 septembrie a avut loc cel de-al doilea atelier interdisciplinar de educaţie şi creativitate din cadrul proiectului nostru. 
Prima serie căreia ne-am adresat a fost grupa 9-11 ani, cu care am lucrat în perioada 3-6 septembrie.  În cea de-a doua zi au participat 18 copii, dintre care 12 fuseseră prezenţi şi în ziua anterioară.
În cea de-a doua zi tema a fost “cum spunem o poveste”.

Exerciţiile

Primul exerciţiu: Copii sunt aşezaţi în cerc. Coordonatorii dau un titlu sau propun o temă. Poate fi legat de comunitate, activitate, școală etc. Fiecare copil trebuie să spună pe rând câte un cuvânt în ordinea în care sunt aşezaţi. De exemplu: Copil 1: într-o Copil 2: zi Copil 3: de Copil 4: vară. alegând cuvinte care duc mai departe ce s-a construit înaintea lor. Se continuă până când se obţine o scurtă poveste.

La final am citit povestea şi am rescris-o împreună, răspunzând la întrebările „Cine?”, „Unde?”, „Când”, „Ce?” „Cum?”, „De ce?”. S-a discutat despre ce s-a schimbat şi în ce fel.

Povestea noastră s-a numit "A fost odată în Scânteia..."

2. Joc de memorie și atenție: Grupul e împărţit în 2: A şi B. Copiii se aşază în cerc, în picioare, A şi B faţă în faţă. Jocul are 4 etape:

1. A are 3 minute să îi povestească lui B ce a făcut în ziua anterioară. B are 3 minute să îi povestească lui A ce a făcut în ziua anterioară. Cei doi trebuie să fie cât se poate de atenți unul la celălalt, astfel încât să reţină cât mai multe detalii din povestea partenerului.

2.  A se mută în partea dreaptă a cercului, astfel întâlnind un alt B. Fiecare are câte un minut la dispoziţie să îi povestească celuilalt ce a făcut partenerul din runda anterioară cu o zi înainte.

3. A se mută din nou la dreapta, de această dată copiii având la dispoziţie 30 de secunde să spună ultima poveste auzită. Se repetă schimbările în cerc până când ajung să rezume povestea la trei cuvinte.

4. Fiecare copil alege un cuvânt care să reprezinte ultima poveste auzită, apoi îl mimează in fața celorlalți. Aceștia trebuie să identifice cuvântul.

3. Șoarecele și pisica: Au fost aleşi doi voluntari, unul a primit rolul Şoarecelui, celălalt al Pisicii.

Restul participanţilor au fost împărțiți în patru linii a câte 4 copii. Poziția este verticală, cu mâinile întinse, astfel încât să-și atingă mâinile de mâinile partenerilor din stânga și din dreapta.

La un semnal al coordonatorului, copiii se rotesc la dreapta, de fiecare dată, în funcție de cele patru puncte cardinale. Așadar, se formează un labirint care oscilează între a avea linii când verticale, când orizontale. Scopul jocului este ca Pisica să prindă Șoarecele fără să rupă lanțul format din brațe.

4. Ne-am întors la jurnal

Copiii au completat în caietele lor date care să contureze propria poveste: „Nume”, „Vârstă”, „Ce vrei să te faci când vei fi mare?”, „O calitate”, „Îmi place”, „Nu-mi place”, „Idolul meu este…”, „Melodia preferată”, „Mi-aș dori să știu mai multe despre…”. La finalul acestui exercițiu fiecare s-a prezentat urmând această structură. Ceilalţi au pus întrebări de clarificare după modelul învăţat în primul exerciţiu.

5. Partea foarte distractivă

în care am împărţit aparatele de unică folosinţă, am discutat despre cum se utilizează, le-am testat şi am dat şi cele 3 teme care să se regăsească în fotografii: Locurile mele preferate, Oamenii mei preferaţi, Pasiunile mele. Acum aşteptăm filmele 🙂

Proiectul este co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finațării.